2 min read

Mental game. De ce nu e bine să te plângi. O provocare pentru toți cei care o fac constant

Mental game. De ce nu e bine să te plângi. O provocare pentru toți cei care o fac constant

Îi știm cu toții pe cei care se plâng în continuu de deciziile arbitrului, de starea terenului, de cantonamentele prea grele sau de vântul care bate din stânga, deși nu trebuia sǎ plouă deloc. După care mai joacă două-trei minute și se plâng iar.

Ce nu realizează genul acesta de jucător este cǎ atunci când se plânge își consumă energia fizică și mentală cu lucruri pe care nu le poate controla, în loc să și-o folosească identificând soluții pentru a-și crește nivelul. 

Își pierde concentrarea și se deconecteazǎ de la ceea ce are de făcut pe teren sau la antrenament, influențându-i negativ inclusiv pe colegi. 

Făcând acest lucru constant își formeazǎ o mentalitate de neajutorat, ceea ce e păcat, pentru că mulți dintre ei mustesc de talent.

Întrebarea pe care ar trebui să și-o pună toți cei care au tendința asta nocivă este următoarea: faptul că mă plâng va schimba ceva? 

Dacă arbitrul e trimis cu dedicație sigur nu se va opri cu deciziile strâmbe până nu își va îndeplini misiunea și nici antrenorul nu va anula tura în plus comandatǎ.

De fapt, nu îi pasǎ nimănui că suntem plângăcioși din cale afară, vântul tot o să bată! 

Să te concentrezi exclusiv pe lucruri care contează este un skill care se formează în timp, folosind tehnicile potrivite pentru fiecare personalitate în parte.

Cei cu mentalitate de învingător sunt la fel de frustrați de deciziile arbitrilor și categoric mai obosiți decât restul, însǎ rezistă tentației de a-și consuma energia în discuții inutile, care nu ar face altceva decât să-i distragă de la ce au de făcut. Adică să câștige, indiferent că vorbim de lupta cu fiarele în sala de forță sau de cea cu adversarul direct pe teren. Gândurile negative conduc de obicei la o prestație sub potențial, de aceea nu îi vom vedea niciodată tânguindu-se. 

Sportivii de top doar bagă bărbia în piept și duc lucrurile la capăt. That’s it. Job done. ✔️

Provocarea mea pentru tine e următoarea: 15 zile fără să te plângi de ceva. Dacă mâncarea e proastă - ceri altceva, dacǎ arbitrul greșește - zâmbești, iar dacǎ antrenorul comandǎ prea multe ture - tu tragi de tine și faci una în plus. 

15 zile, nu mai mult. Ce zici? 

Diferența dintre mediocritate și excelență în minte se face.